Ma gandeam zilele trecute,analizandu-mi viata,ce anume ar trebui sa ne faca fericiti si ce inseamna de fapt acest termen care defineste acea stare care ne face sa zambim,sa simtim ca inima ne este plina de frumos,de stare de bine.Visam sa fim fericiti,visam de multe ori lucruri irealizabile care ar trebui sa ne provoace asteasta stare de bine si nu vedem sub nasul nostru.Ne imaginam ca fericirea e o utopie.Am trecut in ultima vreme prin multe stari contradictorii,zile in care simteam ca nu-mi vine sa deschid dimineata ochii si ca as fi dormit asa pana la sfarsitul lumii,nu doream sa vad pe nimeni,sa nu aud nimic,sa fie doar liniste si atat!Am plutit asa,intr-o stare de depresie aproape cronica zile in sir,ba nu,sa nu mint,chiar saptamani.Aveam impresia ca nimic nu ma poate face sa mai zambesc.Copilul meu ma privea cu ochi mari,nestiind ca oamenii mari au asemenea stari.Toate problemele ne fac sa uitam cat de bine este ca avem acele mici bucurii,pe carele avem gratuit:soarele care rasare si aduce viata,manutele copiilor care ne imbratiseaza si ochii lor senini care ne privesc cu incredere,si daca macar una din persoanele care ne inconjoara ne iubeste cu adevarat atunci chiar suntem fericiti.Am "zacut" cu sufletul praf mult timp,asteptand fericirea suprema,sa vina sa mi bata in geam...M-am trezit intr-o dimineata si am inteles ca mama mea,care toata viata s-a luptat sa-mi fie mie bine,este langa mine si incearca din rasputeri sa ma ajute.S-a luptat sa ma creasca singura,a muncit toata viata si n-a avut timp sa analizeze daca este sau nu fericita,n-am auzit-o o singura data sa se planga de ceva.Mi-am dat seama ca am un inger langa mine.Am inteles ca acest simplu fapt trebuie sa-mi dea mai multa fericire decat meritam.Si ce daca-s singura si eu si trebuie sa fiu si mama si tata pentru copilul meu?TREBUIE sa pot,cand imi este greu si simt ca n-am motiv de fericire,ma opresc in loc si privesc in ochii copilului meu si ma vad asa cum ma vede el,MAMA puternica care nu are voie sa isi piarda curajul si increderea,acum e randul meu sa fiu si sunt mama.Fericirea mea vine si de aici.Iata inca un motiv in plus sa nu mai fiu nefericita.
Daca am intelege cat de scurta este viata si ce frumoasa putem s-o facem sa fie,doar sa incercam sa ne bucuram de minunile ei,o simpla raza de soare,dupa o iarna grea,ne scoate din casa,ne aduce zambetul pe buze,o floare pe care iubitul ne-o aduce ne face sa ne simtit atat de speciale,un sarut sau o imbratisare,un "te iubesc"poate schimba viata noastra.Toate acestea inseamna fericire.Asta am inteles ca fericirea sta in toate lucrurile marunte carora nu le-am dat asa multa importanta.Din pacate viata asta haotica in care traim ne dezumanizeaza,ne reduce fericirea la cativa gologani cu care putem sau nu cumpara,calatori,etc.Am auzit mereu oamenii vorbind ca daca ar fi mai bogati ar fi mai fericiti.Am vazut bogatasii murind ca si ceilalti,am vazut bogatasii suferind de tradari si boli grele ca si ceilalti.E adevarat ca banii te scot din bucluc de multe ori,ca uneori poti implini dorinte care sa te faca fericit,dar eu cred ca adevaratele valori n-au nimic a face cu suma pe care o posezi in cont.Nu militez pentru saracie lucie,doamne fereste am realizat ca fara bani de multe ori esti pierdut.Nu vorbesc de extreme,dar lupta pentru putere este mai amara si mai trista decat o vedem noi.Banii sunt doar o modalitate de plata,nu un mod de a atinge fericirea.
Mi-am promis asadar sa ma pot bucura de fiecare clipa care o traiesc,de fiecare zambet primit si floare pe care o miros,de fiecare zi alaturi de cei dragi mie.E singura mea sansa de-a fi cu adevarat fericita.Sa nu pierd nici macar o zi din viata care mi-a ramas!
